Duminica seara s-a jucat cel mai important meci al campionatului. Probabil ca ploaia si importanta meciului au fost covarsitoare pentru ca fotbal nu s-a prea jucat. Prima repriza s-a terminat cu avantaj de 1-0 pentru gazde care au marcat dintr-un penalty acordat corect de Tudor.
In repriza a doua Steaua a aratat ca o echipa slaba. O echipa care stie ca trebuie sa inscrie, dar nu prea poate si nici nu prea crede ca poate. Intrarea lui Dayro Moreno a dat sperante stelistilor dar contra-atacul lui Bratu finalizat de Danciulescu pentru 2-0 a aruncat in aer orice strategie gandita de Lacatus. Steaua a atacat disperat riscand un 3-0 si a reusit sa reduca din diferenta, dar nu a mai reusit golul egalizator. De remarcat jocul lui Dayro Moreno care a destabilizat apararea dinamovista in mai multe randuri. Probabil ca Dayro ar fi inscris daca nu ar fi fost deposedat "excelent" de Habibou la o faza pe care incerc de 24 de ore sa o uit.
Ramanem cu speranta ca "U" va reusi o minune si cu frustrarea ca nu am reusit sa scoatem un egal cu un Dinamo extrem de fragil. Nu in ultimul rand ramanem cu imaginea fericirii dinamoviste. Aceea bucurie exagerata nu putea fi pentru victoria lor, o victorie ce nu ii duce nicaieri ...era aceeasi bucurie de la meciul cu Boro....bucurie pentru insuccesul Stelei.... Steaua are mai multe Campionate, Cupe, Supercupe extra cupe decat Dinamo, are infinit performante mai importante pe plan extern, dar superioritatea clubului Steaua fata de Dinamo este validata tocmai de aceasta atitudine dinamovista.
Un comentariu:
Azi e ziua cea mare...
Trimiteți un comentariu