Steaua nu a primit gol aseara si astfel s-a calificat pentru a 3a oara consecutiv in grupele UCL. Meciul a inceput cu o bara a lui Kewell care ne-a ingetat sufletul desi afara erau 35C . Dupa aceasta bara insa am reusit sa preluam controlul jocului, sa dictam ritmul si nu le lasam nici o sansa. Si cand spun "nici o sansa", vreau sa spun nici o sansa; Galatasaray nu a reusit sa mai creeze pericol real la poarta Stelei, iar acest fapt se datoreaza cel mai mult atitudinii echipei. Sigur ca tactic meciul a fost pregatit extraordinar de Lacatus dar felul in care s-au daruit jucatorii a fost cu adevarat impresionant.
Cireasa de pe tortul calificarii a fost singurul gol al meciului, reusit de Banel Nicolita plecat dintr-o pozitie de offside nesemnalizata de tusier. Sincer sa fiu nu ma deranjeaza deloc ca am beneficiat si de o greseala a arbitrilor. In ultimul timp parca arbitrii au inceput sa greseasca si in favoarea echipelor romanesti, daca ma intrebati pe mine 10 ani ar trebui sa se greseasca si pentru noi ca sa-mi repare copilaria in care tot timpul eram neindreptatiti.
In alta ordine de idei, Steaua intra iar in grupe si de data asta parca isi face intrarea mai spectaculos ca niciodata dupa o victorie in fata unei echipe mari. Ramane de vazut in ce grupa vom juca, dar indiferent de grupa trebuie sa ne bucuram de spectacol...
In incheiere trebuie felicitati din nou baietii...au fost fantastici si ii asteptam sa se dedice la fel si cand prima este de 5 mii de euro.